shopify
analytics tool

Bătaia de joc a Primariei si primar împotriva contribuabililor tecuceni continuă … cu neruşinare

Holul-primariei-tecuci
[dropshadowbox align=”center” effect=”raised” width=”470px” height=”” background_color=”#ffffff” border_width=”1″ border_color=”#dddddd” inside_shadow=”false” ][/dropshadowbox]

Deunăzi, ca un bun contribuabil ce mă aflu, mă urcai în propriile-mi încălţări şi mă pornii către Primărie să-mi plătesc impozitul pe bunurile pe care, prin mila cerească şi prin munca proprie le-am agonisit… şi de ce nu, să beneficiez şi eu de bonificaţia aceea care nu strică la bugetul personal şi aşa destul de subţiat de frământările politicianiştilor locali şi mai ales „centrali”…
Şi „acolo”, ce să vezi… vă povestesc, în continuare, pe scurt, odiseea cetăţeanului bine intenţionat, binecrescut dar, prost informat asupra intenţiilor şi bunei creşteri a autorităţilor locale tecucene…

Mă „dau” în uşile rotative şi mă aşez cuminte şi disciplinat la o coadă de vreo 20 de minute, ajung la ghişeu, unde… ce să vezi… mă trimite la alt ghişeu… altă coadă… să depun declaraţia de habitat, unde primesc un bon… apoi, la Relaţii cu publicul, unde întreb dacă mai am nevoie de niscaiva acte… Stau şi acolo vreo, destule minute… După cele 14 persoane aflate la aceasta a III a coadă, în sfârşitttt, îmi vine rândul… dar, stupoare!!

Mi se comunică faptul că nu am „Dosarul lucrat”… Ce dosar măi fraţilor că, de mai bine de 20 de ani plătesc impozitele şi nici pe vremea lui „ceaşcă” nu mă căutau ăia „la Dosar”…?! Enervat, mă aşez, din nou, la coadă, la casierie să plătesc… şi stauuuu…

Aşa, ca o divagaţie,… eu care ştiam că Primarele nostru nu este oltean, să se scarpine cu stânga la urechea dreaptă… şi aflasem că se „nemţise”, în stilul prusacilor cazoni de exacţi… Dar, probabil, ce-i pasă lui de ce se întâmplă cu cetăţenii pe care, cică, îi păstoreşte… cu cât îi batjocoreşte mai mult, cu atât mai bine… părerea lui… că, părerea mea… este plină de adjective, la superlativ… presărată şi cu hiperbole, pe ici, pe acolo, prin părţile esenţiale.

Să mă întorc „la coadă”, aşa cum îi stă bine contribuabilului tecucean, de tagma mea, de mujic… Multe mai afli pe la cozile astea pe care autorităţile locale le-au aşezat în viaţa cetăţenilor, aşa, ca să-i pună la punct, să-i disciplinizeze, să le dea peste nas, să le împingă privirile în pământ, să încerce a-i îndobitoci… cu cât mai multe cozi, cu atât mai bine… că doar ei, cetăţenii vin să aducă bani la bugetul local, nu să încaseze ceva parale… şi cu cât trebuie mai multe acte, iarăşi, cu atât mai bine… şi dacă nu sunt destule, de ce oare nu ar inventa, ei, şi altele…?! Unii, încearcă, de 4 luni, o audienţă la Daniel, primarul şi nu reuşesc să treacă „de bare” (?!)… ce-o fi vrând să zică doamna respectivă, habar n-am… Că şi la Primăria New Yorkului care păstoreşte o populaţie aproape cât a României, americanii ajung mai repede la primarul lor… da, am înţeles, Acolo-i America…

[dropshadowbox align=”right” effect=”curled” width=”220px” height=”” background_color=”#ffffff” border_width=”1″ border_color=”#dddddd” inside_shadow=”false” ] [/dropshadowbox]

Strâng din dinţi, scrâşnesc chiar, mă aşez la coada noastră cea de toate zilele, mă înarmez cu răbdare căci, doar am venit „să le dau banii” şi mă gândesc la „Dosarul nelucrat”… ce să fie, oare, de nu pot plăti impozitul din această cauză…?!
– Bine, bine, dar când pot plăti? Întreb eu, oarecum iritat… pe bună dreptate…
– După 31 martie. – Îmi răspunde, zâmbind, o duduie… completând cu un „să mai trec, să mă interesez…” ca şi cum mi-ar fi dat întâlnire… i-o fi plăcut de scrâşnetul meu din dinţi…

Şi uite aşa, trece şi martie, se duce şi bonificaţia şi intru şi la penalităţi de neplată…
Cine o fi de vină?! „Dosarul”?! Eu, că vreau să-mi plătesc impozitul?! Că, nicidecum vina nu aparţine administraţiei locale… nu este clar?!!!

Cu minte în ceaţă, după cele 4 cozi care nu au reuşit, deloc, să mă prostească, plin de întrebări, de uimire, îmi fac loc prin mulţimea contribuabililor şi ajung la uşile tip rotişor ale primarului Von Danhiel, care se rotesc continuu, de te ia ameţeala, în dracii care-i stăpânesc pe cei care vor să iasă, împotriva celor care se bulucesc să intre… să auzi acolo, stimate contribuabil, vorbe de ocară adevărată, adresate primăriei şi primarului, ocară nemascată, ale altora ca mine, mai puţin ortodocşi… Cu un izbai în spinare mă trezesc dincolo de rotişor, afară, cu problema nerezolvată…
– Ce faci bre, de ce mă împingi?! Întreb eu…
– Lua-le-ar dracu de uşi, că celelalte nu erau bune… Câţi bani or fi costat, aruncaţi aiurea… atâta birocraţie nesimţită, dosare… acte… dovezi… vreau să le dau banii iar ei nu vor să-i ia… Scuze că m-a luat uşa pe dinapoi, din spate!
Se întâmplă la Primăria Tecuci! Mare mi-ar fi mirarea să nu mă trezesc cu „Dosarul lucrat” la D.N.A… că aş fi vrut, vezi-Doamne, să-mi plătesc impozitele la timp… părerea mea…