shopify
analytics tool

A fost dezvelită o placă omagială dedicată tecuceanului Alexandru Papadopol Calimah

Placă omagială dedicată tecuceanului Alexandru Papadopol Calimah

La Tecuci, a fost dezvelită cu onoruri o placă omagială dedicată tecuceanului de renume naţional  Alexandru Papadopol Calimah (1833 – 1898)

La Tecuci, chiar pe locul în care se află casa acestuia, o vilă în stil veneţian, la „Casa cu plopi” de lângă Gimnaziu, în care se ţinea unul dintre primele saloane literare ale urbei, marţi, 23 ianuarie, a fost dezvelită cu onoruri o placă omagială dedicată tecuceanului de renume naţional  Alexandru Papadopol Calimah (1833 – 1898), istoric, publicist şi om politic, ministru de Externe, ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice (al Educaţiei), membru al Societăţii Academice Române, vicepreşedinte al Academiei Române.

Placa omagială finanţată de Primărie, a fost dezvelită cu prilejul aniversării a 185 de ani de la naşterea academicianului, într-un 15 ianuarie. Ceremonia a fost onorată de primarul municipiului Tecuci, Cătălin Constantin Hurdubae, de viceprimarul Dănuţ Pintilie, consilieri locali, profesori şi elevi din şcolile tecucene şi din împrejurimi, oameni de cultură şi simpli cetăţeni. Evenimentul se integrează în cadrul manifestărilor dedicate aniversării a 159 de ani de la Unirea din 1859.

 Dezvelirea unei placi omagiale dedicată lui Alexandru Papadopol Calimah - Tecuci  Dezvelire placă omagială dedicată lui Al Papadopol Calimah - Tecuci  Dezvelire placă omagială dedicată lui Alexandru Papadopol Calimah - Tecuci

Un articol de atitudine aparţinând istoricului tecucean Alexandru Papadopol-Calimah despre importanţa  Unirii Principatelor pentru evoluţia ulterioară a poporului român.

Unirea 

Alexandru-Papadopol-Calimah-Tecuci

Alexandru Papadopol Calimah

În chestia Unirii Principatelor stă astăzi viitorul ţărilor noastre. Ea este nodul gordian ce românii sunt chemaţi a rupe spre a raporta biruinţa cea mare în lupta libertăţii contra fatalităţii şi a sta ca naţie între naţiile Europei. Libertatea a reclamat în societate; românii au ajutoruri puternice: opinia Europei şi duhul veacului nostru.

O crimă neiertată pentru care posteritatea ne va ţine de rău va rămâne neştearsă în analele noastre dacă românii, în ziua de astăzi, când Europa întinde lor mâna frăţească, deşteptându-i din // somnul letargic în care ei dorm, nu vor cere dintr-un suflet întrunirea lor atât de dorită de Ştefan cel Mare, de Mihai Viteazu şi de alţii spre a putea forma din vreme un stat mare, înfloritor şi potrivit cu gloria strămoşilor lor.

Acum e timpul a dezveli până unde merge iubirea noastră către binele obştesc, iubirea noastră către semeni, către viitorul ţărei care ne-a născut, către viitorul fiilor noştri, care ne vor defăima de nu vom şti a profita de o ocazie atât de favorabilă când o singură unire şi centralizare de idei şi de lucrări ne poate mântui şi când, prin o simplă conglăsuire şi o statornică înţelegere între noi, putem dobândi şezând sub umbra penacilor noştri, ceea ce alte naţii au putut abia căpăta prin vărsări de sânge şi, după mine, de catastrofe şi mizerii. Să nu imităm starea lui Tantal! Astăzi e ziua ce îngropăm, precum odinioară Temistocles şi Aristid, toate parţialităţile, toate superstiţiile tradiţionale, să adunăm mâinile şi inimile noastre la lucru obştesc şi să ne întrunim cu linişte, în unanimitate şi cu tărie ca să urcăm toţi câte o piatră la edificiul viitorului ţărei.

Ochii Europei se află astăzi ţintiţi asupra românilor; acu<m> să arătăm de săntem demni de libertatea ce am căutat; să nu ruşinăm frumosul nume de român cu care ne place a ne făli. Să ne unim!

Şi, ţintind cu toţii la acelaşi scop, care trebuie să fie prosperitatea României prin unirea ei, să păşim […] la lucru obştesc spre a părăsi odată starea de derâdere în care zăcem cu atâta apatie spre a vedea unde ne aflăm, încotro mergem, ce facem şi unde vom ajunge dacă vom merge tot pe drumul ce am apucat.

Unirea Principatelor e singura noastră mântuire! Ea numai ne poate aduce fericirea, pentru că rodurile unirii nu pot fi decât: tăria, moralitatea şi o dezvoltare progresivă când, din contră, acelea ale neunirei nu sunt decât: slăbiciunea, demoralizarea, descompunerea şi apoi o grabnică nimicire […].

În unire stă puterea şi când vom putea fi puternici, nu vom mai fi râsul şi batjocora celui întâi venit; atunci vom rămâne liniştiţi şi vom fi stăpâni în casele şi averile noastre fără a fi siliţi a împărţi rodul sudorilor noastre cu rapacitatea şi a fi totodată batjocoriţi cu tot ce avem mai sacru, făcându-ne jucăria tuturor capriciilor, tuturor ambiţiilor, a lăcomiilor, a nepotismului, pradă şi pun<c>t de rendez-vous a tuturor împărţitorilor de carne omenească […].

Unirea României fie dar glasul unanim al românilor, singura dorinţă, singura preocupaţie în ziua de astăzi, singura şi unanima aşteptare a poporului […], unire!

Când Europa, când patria vă cheamă la lucru, când inimile voastre vă întreabă ce este de făcut pentru voi, voi toţi românii răspundeţi unor rectore: Unirea!

Să nu ne luăm după greşita idee că, unindu-se principatele noastre, unirea lor n-ar fi decât o unire de elemente eterogene şi nicidecum priitoare ţărei, ba încă şi ameninţătoare. Departe de la noi un  asemenea gând!

Unirea Principatelor nu-i o unire de elemente eterogene, ea e unire de români cu români. Moldovenii şi muntenii sunt un singur neam, o singură familie, ei nu sunt nici moldoveni, nici munteni, ci numai români. Şi dacă ar fi frumos ca bârlădenii, tecucenii, văsluienii, băcăoanii şi ceilalţi ţinutaşi ai Moldovei să formeze fiecare aparte un principat, spre a-şi conserva numele de bârlădeni, tecuceni etc., atunci şi principiul unirii ţărilor române se va putea socoti zadarnic.

Experienţa istoriei povăţuiască-ne! Ea trebuie să slujească fiecărei naţii de studuie şi pe această studie toate naţiile contează faptele şi progresul lor […].

Binefacerile unirii sunt <în>vederate, sunt chiar presimţite de fiecare, ele vor fi şi mai mult simţite când odată egoismul va face loc adevărului […].

(„Zimbrul“, Iaşi, 13 iunie 1856)

Fii tu primul care comentează on "A fost dezvelită o placă omagială dedicată tecuceanului Alexandru Papadopol Calimah"

Fii sociabil! Scrie şi tu un comentariu.

Your email address will not be published.


*


*

error: Content is protected !!